2026
Call for Papers for the International Conference Communism for Young People. Passing on the Recent Past in Central and Eastern Europe
Scientific Committee: Dr. Habilit. Mioara Anton („N. Iorga” Institute of History), Dr. Habilit. Virgiliu Bîrlădeanu (Moldova State University), Dr. Habilit. Oana-Ramona Ilovan (Babeș-Bolyai University of Cluj), Dr. Lidia Pădureac („Alecu Russo” State University of Moldova), Dr. Habilit. Kristina Popova (Bulgarian Academy of Sciences), Dr. Elena Postică (National Museum of the History of Moldova), Dr. Habilit. Mihai Stelian Rusu („Lucian Blaga” University of Sibiu), Dr. Habilit. Izabela Skórzyńska (Adam Mickiewicz University in Poznań), Dr. Habilit. Cristian Vasile („N. Iorga” Institute of History).
Organizing Committee: Claudia-Florentina Dobre („N. Iorga” Institute of History), Ludmila Cojocari (National Museum of the History of Moldova), Manuela Marin („George Bariţiu” Institute of History, Romanian Academy), Corneliu Pintilescu („George Bariţiu” Institute of History, Romanian Academy), Andreea Paula Corca (Brukenthal National Museum in Sibiu), Liudmila Chiciuc (State University „Bogdan Petriceicu Hasdeu” in Cahul), Olga Trandafilova (Museum of History of Avdarma).
More than 35 years after its fall, Communism remains a frame of reference for the memory cultures of countries in Central and Eastern Europe and still plays an important role in the political, social, and cultural life of those countries. Politics have tried to fashion these memory cultures through commemorative and compensatory laws, monuments, memorials, and museums, textbooks and school curricula. The European laws and politics and/or the pro-Russian discourse added a new dimension to the ways of remembering the Communist/Soviet past in these countries. The impact of these politics of memory, and alternative public discourse in creating and promoting various representations of Communist/Soviet past and how members of the Z generation received and incorporated them while building their own representations of the recent past are the main questions to which our conference aims at finding answers.
Our conference aims to discuss the following topics, but not only:
Politics of Memory in Central and Eastern Europe
Narratives and Public Representations about Communist/Soviet Past
Educational Policies Regarding the Communist/Soviet Past
Lieux de mémoire regarding the Communist/Soviet Regimes
Generational Memory of Communism
Young People’s Perceptions about the Recent Past
Nostalgia and Young People Values and Expectations
Artistic Representations about the Communist/Soviet Past
Consumerist Practices of Communist Goods
Museumizing Communism in Central and Eastern Europe
The conference is to be organized by the „Nicolae Iorga” Institute of History in partnership with The National Museum of History of Moldova between May 28-29, 2026, in Bucharest, Romania, at the headquarters of „Nicolae Iorga” Institute (Address: 1, Aviatorilor).
We invite specialists and young researchers interested in the above topics to send us their proposals of no more than 300 words and a short bio by April 5, 2026 to the email address: commfy2027@gmail.com
The selection of participants will be made by a selection committee composed of members of the scientific and organizing committee.
This project is supported by a grant of the Ministry of Education and Research, CCCDI-UEFISCDI, project number PN-IV-PCB-RO-MD-2024-0039, within PNCDI IV
2025
Institutul de Istorie „N. Iorga” în parteneriat cu Consilul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități (CNSAS), Facultatea de Istorie, Universitatea București și Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER) vă invită să trimiteți propuneri pentru cea de-a XIV-a ediție a Conferinței Naționale „Comunismul Românesc”, care se va desfășura între 20 și 21 noiembrie.
Call for papers Comunismul Românesc, 2025
Conferința anuală a Institutului de Istorie „N. Iorga”
(4-5 decembrie 2025)
FAMILII, REȚELE DE PUTERE, PATRIMONIU
APEL LA CONTRIBUȚII
Conferința anuală a Institutului de Istorie „N. Iorga” îi invită pe istorici, dar și pe sociologi, antropologi și demografi, la o dezbatere asupra dinamicii relațiilor de familie și impactul lor asupra societăților din Europa Centrală și de Sud-Est, începând cu epoca medievală și până în contemporaneitate.
Dacă istoriografia occidentală referitoare la subiectul propus, cunoaște un parcurs bogat și constant din anii 1960 (Peter Laslett, Emmanuel Todd, John Hajnal) până în prezent (Christiane Klapisch-Zuber, Didier Lett, Vincent Gourdon), cercetările din România, deși au luat amploare, în mod deosebit după 1989, pot fi completate cu nenumărate tematici și direcții încă neexploatate. Familia a fost definită din perspectivă istorică drept acel grup de persoane care se trage din același strămoș comun, real sau imaginar. Deși invocă drept fundament o înrudire biologică, ea este, totuși, un fenomen cultural și o instituție socială. Și pentru că istoria înseamnă schimbare, tematica de față invită, în linii generale, la observarea și analiza acestor transformări, a implicațiilor și consecințelor în durata lungă, până în zilele noastre.
Prima componentă a acestei tematici se referă la întregul ansamblu de reguli referitoare la construcția și funcționarea familiei, de la formarea cuplului până la destrămarea acestuia, fie prin divorț, fie prin decesul unuia dintre soți. Alte aspecte importante care sunt avute în vedere se referă la recompoziția familiei (recăsătoria, statutul copiilor vitregi, cupluri fără urmași), statutul femeii, în general, și al văduvei, în special, ilegitimitatea, înrudirea spirituală. Compararea normelor juridice și a comportamentelor sociale din spațiul românesc cu cele din Europa Centrală și de Sud-Est oferă un unghi nou și util de analiză.
Expresia „rețele de putere” are în vedere puterile specifice ale instituției familiei, în sensul ei larg, în raport cu cele ale altor instituții, fie ele politice, juridice sau religioase. Dar expresia se referă și la puterile exercitate în cadrul structurii familiale, restrânse sau extinse: cele ale tatălui asupra soției și copiilor săi, ale mamei asupra copiilor săi, dar și în familia extinsă, ale fraților asupra surorilor lor, puterea ascendenților asupra descendenților. Tematica propusă ne invită să privim elitele politice și economice constituite, să ne întrebăm cum se împletesc multiplele fațete ale puterii - politică, economică și simbolică - și, mai ales, dintr-o perspectivă dinamică, să analizăm strategiile prin care aceste familii au acces la putere, modul în care o exercită, o extind și o păstrează, în special prin resursele instituției familiale însăși.
A treia componentă a tematicii vizează legăturile dintre familie și patrimoniu și, prin urmare, problema succesiunii și a transmiterilor materiale și imateriale ale acestuia de la o generație la alta. Transferul de resurse se poate concentra asupra unei familii, asupra unui grup social sau etnic, în cadrul familiilor urbane sau într-un anumit grup profesional.
Comunicările pot aborda una dintre temele de cercetare enumerate mai jos (fără ca lista să fie una exhaustivă):
Genealogie, tradiție și memorie familială
Căsătorie, alianțe matrimoniale și rețele de putere
Deconstrucția și reconstrucția familiei : divorț, văduvie, ilegitimitate
Rețele de familie, rețele comerciale
Înrudirea spirituală și implicațiile ei sociale
Elitele și rețelele de putere
Patrimoniu și succesiunea testamentară
Femeile și statutul lor social și juridic
Familia în comunism
Metaforele familiale în discursul politic
Concepte istoriografice: „familia burgheză”, „familia patriarhală” etc.
Din motive de natură financiară, organizatorii sunt nevoiţi să precizeze că Institutul nu poate acoperi costurile de călătorie sau de cazare ale participanților.
De asemenea, Institutul nu dispune de mijloacele tehnice pentru a putea asigura desfăşurarea conferinţei în format hibrid.
Titlurile însoțite de un rezumat (maximum 300 de cuvinte) și o scurtă biografie vor fi trimise până la 1 octombrie a.c. la adresa institutulniorga.sesiuneaanuala@gmail.com. Timpul alocat prezentărilor este de 20 de minute.
Apel Conferinta Institutului de Istorie 2025.pdf
2024
Apel pentru comunicări la a XIII-a ediție a Conferinței Naționale dedicate Comunismului Românesc organizată în parteneriat de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, CNSAS, IICCMER și Facultatea de Istorie a Universității din București. Conferința se va desfășura în zilele de 18-19 noiembrie 2024.
Call for papers Sesiunea Anuală 2024, La masa istoriei. Banchete, serate și recepții.pdf
Apel la contributii. Stapanirea în istoria dreptului românesc.pdf
2023
Call for papers Sesiunea Anuală 2023. Cauzalitatea în istorie - între determinism și voluntarism.pdf
Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Facultatea de Istorie, Universitatea București, Institutul de Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER) organizează în zilele de 22-23 noiembrie a.c. cea de-a XII-a ediție a Conferinței Naționale „Comunismul Românesc”. Informațiile privind participarea la eveniment se regăsesc în anunț.