Studii și Materiale de Istorie Medie, vol. XLIII, 2025, 496 p. 

 

Dorel ȚUINEA, La masă cu Mihai Viteazul: complot, negocieri și cheltuieliÀ la table avec Michel le Brave: intrigue, négociations et dépenses / At the Table with Michael the Brave: Plot, Negotiations and Expenses, [SMIM, XLIII, 2025, pp. 97-106]  

https://www.doi.org/10.62616/SMIM.2025.03

The full text is available on CEEOL / Textul integral al studiului poate fi accesat prin CEEOL https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1402680

 

This study aims to identify and contextualize the episodes mentioned in historical sources about the feasts attended by Michael the Brave either in Wallachia, Transylvania, or in exile in the Habsburg Empire. The relatively brief information contained in historical sources about such occasions, critically analyzed and corroborated with the internal context of Wallachia or Transylvania, but also integrated into the broader context of the Long War, can contribute to a better understanding of the relations between the Wallachian voivode and the representatives of the Habsburgs, of the relations with the Wallachian boyars or with the Transylvanian nobility. Also, based on the accounting records of some of the Transylvanian cities (Cluj, Bistrița, etc.), we refer to the costs incurred by these cities in providing food for Michael the Brave, his family, and his envoys, which were additional to the taxes imposed and the expenses for maintaining the army.  

 

Keywords: Michael the Brave; Transylvania; Wallachia; Habsburgs; plot; nobles; feast; boyars. 

 

*** 

Studiul de față îşi propune să identifice și să contextualizeze episoadele menționate în sursele istorice despre ospețele la care Mihai Viteazul a participat fie în Țara Românească, fie în Transilvania, fie în exilul la Habsburgi. Informațiile relativ sumare pe care izvoarele istorice le conțin despre astfel de ocazii, analizate critic și coroborate cu contextul intern din Țara Românească sau din Transilvania, dar integrate și în contextul mai larg al Războiului celui Lung, pot contribui la o înțelegere mai bună a relațiilor dintre voievodul muntean și reprezentanții Habsburgilor, a relațiilor cu boierii munteni sau cu nobilimea transilvăneană. De asemenea, pornind de la registrele de socoteli ale unora dintre orașele ardelene (Cluj, Bistrița etc), facem referire la costurile înregistrate de aceste orașe cu asigurarea hranei pentru Mihai Viteazul și familia lui, acestea fiind suplimentare față de taxele impuse și față de cheltuielile pentru întreținerea armatei. 

 

Cuvinte cheie: Mihai Viteazul; Transilvania; Țara Românească; Habsburgi; intrigă; nobili; ospăț; boieri