Cărţi apărute în 2020

Alexandru MAMINA, Cenaclul Flacăra – istorie, cultură, politică –, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2020, 456 p., ISBN 978-606-537-487-4.

Lucrarea este o monografie a Cenaclului Flacăra în calitatea sa de fenomen cultural și deopotrivă social, realizată pe baza consemnărilor din presă, a documentelor de arhivă, a înregistrărilor păstrate și a relatărilor mai multor membrii ai acestuia. Este prezentată activitatea Cenaclului, sunt repertoriate în funcție de tematică producțiile literare și artistice din cei peste doisprezece ani de existență, este evaluată măsura în care Cenaclul a oscilat între conformismul ideologic și spiritul contestatar, cu o privire specială asupra modului în care a relaționat Adrian Păunescu, liderul său, cu autoritățile din epocă. Finalmente este analizată influența exercitată Cenaclul Flacăra la nivelul generației tinere, în sensul revoltei acesteia din decembrie 1989.

Claudia Florentina DOBRE, Eroine neştiute. Viaţa cotidiană a femeilor în perioada comunistă în Polonia, România şi RDG. Studii de caz, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2020, 329 p. ISBN: 978-606-537-504-8

Eroine neștiute. Viața cotidiană a femeilor în perioada comunistă în Polonia, România și RDG. Studii de caz spune povestea comunismului văzut de la firul ierbii din perspectivă feminină. Volumul pune în lumină dimensiunile, cadrele și limitele „normalității” impuse de acest regim în Polonia, România și RDG. Adaptarea la această normalitate presupunea, pe de o parte, conformarea la noile legi și reguli stabilite în mod rigid și arbitrar (de cele mai multe ori în detrimentul cetățenilor) de partidele comuniste și de statul confiscat de acestea, și, pe de altă parte, elaborarea și punerea în practică a unor tactici de evitare a acestora, precum și de o deturnare a lor în sprijinul individului, familiei și chiar a grupului de apartenență. Femeile nu doar că au găsit resursele necesare să se adapteze sistemului și să îl conturneze creativ, ci și-au asumat riscuri (uneori chiar mortale, mai ales în rândul româncelor din cauza avorturilor ilegale și clandestine) care pun în evidență o capacitate de acțiune nebănuită într-un regim opresiv așa cum a fost comunismul în Europa Centrală și de Est.

Daniela BUȘĂ (coord.), Venera ACHIM, Bogdan POPA, Nicoleta ROMAN, Raluca TOMI (co-editori), Călători străini despre ţările române în secolul al XIX-lea, serie nouă, vol. XI, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2020, 688 p., ISBN: 973-27-2983-0. 

Şefii de stat: dinamica autoritară a puterii politice în istoria constituţională românească, Manuel GUȚAN, Oana RIZESCU, Bogdan IANCU, Cosmin CERCEL, Bogdan DIMA, Bucureşti, Universul Juridic, 2020, ISBN 978-606-39-0625-1 

Cărţi apărute în 2019

Alexandru MAMINA, Războiul revoluționar (de la ridicarea în masă la gherilă), București, Editura Militară, 2019, 156 p., ISBN  978-973-32-1131-0

Lucrearea abordează o variantă specifică a războiului, și anume războiul revoluționar, având ca obiect nu schimbări de frontieră sau de ordin geopolitic, ci înlocuirea sistemului de guvernare, adeseori și a relațiilor sociale existente. Cercetarea se desfășoară pe două planuri, după cum războiul a fost purtat de revoluționarii aflați la putere sau de cei acționând în ilegalitate. Ea urmărește astfel cadrul desfășurării războiului, modalitățile de purtare a luptei, mijloacele de legitimare și persuasiune folosite, dinamicile sociale corelative confruntării, toate concentrate, din punct de vedere eficient și final, în jurul imperativului mobilizării populare, al distrugerii adversarului și al instituționalizării unui nou regim.

Au Nord et au Sud du Danube. Dynamiques politiques, sociales et religieuses dans le passé / North and South of the Danube. Political, Social and Religious Aspects of the Past, edited by Snezhana RAKOVA et Gheorghe LAZĂR, Brăila, Editura Istros, 2019, 269 p., ISBN: 9786066543347.

Petronel ZAHARIUC, Gheorghe LAZĂR, Dimiter PEEV, Ivan BILIARSKY (volum editat de), Documente româneşti din arhiva manăstirii Zograf de la Muntele Athos, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi,  2019, 636 p., ISBN: 978-606-714-564-9

Volumul cuprinde texte integrale și rezumate dezvoltate a peste 220 de documente (redactate în limbile română, slavonă, greacă şi rusă), păstrate în arhiva mănăstirii Zograf de la Muntele Athos, cu date cuprinse între 1416 şi 1863, însoţite de un Indice de persoane şi de locuri şi de fotocopii (alb-negru şi color) ale celor mai importante documente. Volumul a fost realizat de o echipă de cercetători româno-bulgară, în urma unui contract încheiat cu Mănăstirea Zograf și a unui proiect de cercetare UEFSCDI (director Petronel Zahariuc). Documentele din volum au o mare importanță pentru istoria românilor și pentru relațiile Țărilor Române cu Muntele Athos, pentru că mănăstirea Zograf a fost considerată ctitoria lui Ștefan cel Mare.

Ovidiu-Victor OLAR, La boutique de Théophile. Les relations du patriarche de Constantinople Kyrillos Loukaris (1570-1638) avec la Réforme, Centre d'études byzantines, néo-helléniques et sud-est européennes, EHESS, 2019, ISBN: 9791094824030

Issue d'une thèse de doctorat, cette étude examine les relations tissées entre le patriarche Cyrille Loukaris et les milieux protestants. L'historien déconstruit la légende selon laquelle le dignitaire orthodoxe serait un calviniste convaincu. Cette recherche met également en lumière les relations diplomatiques entre les Eglises chrétiennes au début du XVIIe siècle.

Cărţi apărute în 2018

Bogdan POPA, Radu TUDORANCEA (coord.), Războiul de fiecare zi. Viaţă cotidiană în tranşee şi în spatele fromtului în Primul Război Mondial (1914-1919), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2018, 466 p., ISBN: 9-786065-374300

Aniversarea Centenarului Marii Uniri din 1918 implică, dincolo de un moment al bilanțului – inclusiv unul istoriografic – și o detaşare de viziunea triumfalistă asupra participării României la Primul Război Mondial. Fără a nega, ignora sau desconsidera importanţa marilor victorii din 1917, ca şi drumul parcurs către acestea, istoriografia românească a dezvoltat, în ultimii ani, teme de cercetare altădată marginale, precum memoria războiului, urmările retragerii în Moldova din iarna anului 1916, situaţia femeilor, copiilor şi a civililor aflaţi în refugiu sau rămaşi în teritoriile ocupate de inamic. Volumul de faţă urmează structura conferinţei Războiul de fiecare zi. Viaţa cotidiană în tranşee şi în spatele frontului în Primul Război Mondial (1914-1919), organizată de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în zilele de 26 şi 27 noiembrie 2018. Volumul reflectă dezbaterile ce au urmat comunicărilor şi propune o perspectivă nouă asupra vieţii cotidiene în vremuri excepţionale. Direcţiile teoretice ale cercetării, analiza genezei, alcătuirii şi impactului jurnalelor şi memoriilor de război, avatarurile vieţii culturale, propaganda, experienţa traumatică a prizonieratului şi refugiului bărbaţilor şi femeilor, deopotrivă, au fost principalele teme alese de istoricii, istoricii de artă, sociologii şi filologii din Bucureşti, Brăila, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Mainz şi Târgu-Mureş, ale căror contribuţii sunt cuprinse în paginile volumului. Muzica, lectura, desenul, însemnările zilnice s-au aflat constant printre preocupările ostaşilor de pe front, prizonierilor, refugiaţilor sau civililor din spatele frontului.

Cosmin POPA, Intelectualii lui Ceaușescu și Academia de Științe Sociale și Politice (1970-1989), București, Editura Litera, 2018, 352 p., ISBN 9786063333446

Transformarea în sistem a mariajului dintre politica și știința are în România un an de naștere: 1970. Este anul formării la inițiativa lui Ceaușescu a Academiei de Științe Sociale și Politice. Contrar aparenței de ordine cazonă pe care regimul căuta să o degaje, Romania ceaușistă, ca și Germania lui Hitler, era un stat dezorganizat. În absența unei viziuni complexe de funcționare a noului tip de stat imaginat de Ceaușescu, dar și ca urmare a concentrării totale a puterii în mâinile acestuia, coridoarele puterii erau scena unor lupte acerbe între diversele aripi ale nomenclaturii. Știința de partid nu a făcut excepție. Policentrismul academic – existența mai multor instituții cu atribuții asemănătoare, unele create de Ceaușescu (ASSP, Institutul de Studii Social-Politice al CC al PCR, Academia Ștefan Gheorghiu) – fenomen tipic unui stat care funcționa în baza „indicațiilor“ liderului, nu ascundea o deosebire fundamentală de vederi între actorii săi.

Simbioza dintre activistul de partid și omul de știință reușise. În numai câțiva ani de la începutul reformelor ceaușiste, nomenclatura de partid s-a umplut de academicieni si de profesori universitari cu specializări incerte și competente neverificate în afara forurilor de partid. Sistemul avea la bază colaborarea dintre intelectualii afirmați în „epoca Ceaușescu“ si „constructorii“ acesteia. Primii confereau celei de-a doua categorii credibilitate științifică, în schimb, decidenții ceaușismului le facilitau accesul extraordinar la resurse și înaintarea în ierarhiile instituționale. Parazitarea reciprocă era justificată printr-o gamă foarte largă de pretexte, de la frică la simpla dorință de a parveni.

Documenta Romaniae Historica, Seria B. Ţara Românească, vol. XXVIII (1641-1642), Oana RIZESCU (coord.), Ovidiu OLAR, Elena BEDREAG, Ruxandra LAMBRU, Lidia COTOVANU, Bucureşti, Editura Academiei Române,  2018. pp. CXXVIII + 1039. ISSN-L 0070-6833

Earthly Delights. Economies and Cultures of Food in Ottoman and Danubian Europe, c. 1500-1900, ed. Angela JIANU şi Violeta BARBU, Leiden, Brill, 2018, 536 p., ISBN: 978-90-04-32425-1 

Earthly Delights brings together a number of substantial and original scholarly studies by international scholars currently working on the history of food in the Ottoman Empire and East-Central Europe. It offers new empirical research, as well as surveys of the state of scholarship in this discipline, with special emphasis on influences, continuities and discontinuities in the culinary cultures of the Ottoman Porte, the Balkans and East-Central Europe between the 17th and 19th centuries. Some contributions address economic aspects of food provision, the development and trans-national circulation of individual dishes, and the role of merchants, diplomats and travellers in the transmission of culinary trends. Others examine the role of food in the construction of national and regional identities in contact zones where local traditions merged or clashed with imperial (Ottoman, Habsburg) and West-European influences.

Mária Pakucs-Willcocks, Sibiul veacului al XVI-lea. Rânduirea unui oraş transilvănean, Bucureşti, Editura Humanitas, 2018, 228 p., ISBN: 978-973-50-6096-1

O incursiune în istoria unui oraş a cărui arhitectură medievală îi impresionează pe vizitatori şi trezeşte o admiraţie crescândă în zilele noastre este un pariu cu miză foarte ridicată. Sibiul ne este familiar, evenimentele marcante din istoria lui ne sunt mai mult sau mai puţin cunoscute, dar viața cotidiană, relațiile de putere sau resorturile sociale din trecut încă așteaptă să fie cercetate. Obiectivele mele au fost să descopăr cum se coagula o comunitate politică acum cinci sute de ani, să identific jaloanele la care se raporta binele şi răul sau cuvenitul şi necuvenitul, să explorez codurile scrise şi nescrise care ordonau destinele individuale şi colective într- un oraș transilvănean în pragul modernității. Descoperirea unei perspective noi despre istoria Sibiului porneşte din arhiva oraşului; reconstruirea trecutului este astfel tributară memoriei pe care oficialităţile oraşului au creat- o şi au depozitat- o într- un efort conştient de păstrare în scris a momentelor, mari sau mărunte, care s- au succedat în viaţa Sibiului şi a sibienilor,

Ovidiu CRISTEA, Acest domn de la miază-noapte, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2024, 354 p., ISBN: 978-606-537-408-9

Campania sultanului din 1484 încheiată cu cucerirea Chiliei și Cetății Albe este de mult cunoscută și discutată. Reluarea problemei a fost prilejuită de 42 de documente inedite sau puțin cunoscute elaborate de reprezentanții diplomatici ai Veneției la Constantinopol în perioada martie 1484-februarie 1485. Textele, deși reflectă doar perspectiva Serenissimei, conțin informații pe care sursele narative ale timpului le ignoră. Aceste detalii permit integrarea expediției într-un context politic mai larg și, în egală măsură, o mai bună înțelegere a mizelor campaniei, a intereselor venețiene în zona Mării Negre, a rolului jucat de diverși actori politici în derularea evenimentelor (de ex. marele vizir Mesih pașa) și a încercărilor lui Ștefan cel Mare de a recupera cetățile pierdute. Nu în ultimul rând cartea încearcă să reconstituie clauzele „tratatului” cu Imperiul Otoman din 1486 care nu s-a păstrat.

Cărţi apărute în 2017

Alexandru MAMINA, Familii politice și familii culturale (modernitate, antimodernitate, postmodernitate), Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2017, 150 p., ISBN: 978-606-537-399-0.

Lucrarea tratează relația de afinitate conceptuală existentă între teoriile politice europene și americane din ultimii două sute de ani, respectiv modelele culturale care le-au circumscris, cu un accent particular pe referințele etice și gnoseologice subiacente elaborărilor doctrinare. Se precizează astfel anumite identități sau configurații culturale ce transgrezează distincția comună dreapta – stânga, susceptibile să explice fenomene atipice precum alianțele dintre liberali și comuniști, ori să evidențieze tendințe caracteristice ale culturii contemporane, de-a lungul evoluției acesteia de la încrederea în cunoaștere la relativismul interpretării.

Petre G. Papacostea. Jurnal (ianuarie 1937 – aprilie 1938), [Agonia partidelor politice], editori Şerban PAPACOSTEA, Simion GHEORGHIU, Brăila, Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2017, 144 p., ISBN 978-606-654-236-4.

Volumul Petre G. Papacostea. Jurnal (ianuarie 1937 – aprilie 1938). Agonia partidelor politice, apărut în 2017 la Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, reprezintă editarea unui document memorialistic important pentru înțelegerea crizei regimului politic românesc din ajunul instaurării dictaturii regale. Cartea valorifică însemnările zilnice ale lui Petre G. Papacostea – om politic averescan, fost deputat și apropiat al mareșalului Alexandru Averescu – redactate într-un moment de profundă instabilitate a vieții publice românești.

Ediția continuă și dezvoltă demersul început prin publicarea fragmentelor din jurnal în Revista istorică (nr. 1-2 și nr. 3-4, 2015), unde editorii subliniau atât valoarea documentară a textului, cât și caracterul său de mărturie directă asupra destrămării pluralismului politic interbelic. Jurnalul surprinde, din interiorul mediului politic al epocii, manevrele regelui Carol al II-lea pentru slăbirea partidelor tradiționale, tensiunile dintre diversele grupări politice, ascensiunea mișcărilor autoritare și degradarea treptată a mecanismelor constituționale.

Importanța volumului derivă și din poziția autorului. Fidel până la capăt memoriei și proiectului politic averescan, Petre G. Papacostea refuzase tentativele regelui de a-l desprinde de cercul mareșalului Averescu, într-un context în care Carol al II-lea urmărea fragmentarea și neutralizarea partidelor istorice. Tocmai această poziționare îi oferă jurnalului o perspectivă aparte: aceea a unui observator implicat, dar în același timp lucid față de disoluția ordinii politice interbelice.

Editorii volumului – Șerban Papacostea și Simion Gheorghiu – au evidențiat și caracterul fragmentar al materialului păstrat, multe dintre însemnări fiind distruse sau confiscate în timpul anchetelor și perchezițiilor desfășurate de regimul comunist. În acest sens, cartea are și valoarea unei recuperări memoriale și familiale, integrând în circuitul istoriografic o sursă documentară rămasă multă vreme necunoscută cercetătorilor.

Prin observațiile cotidiene, notele despre oameni politici, atmosfera politică și culisele puterii, jurnalul oferă o perspectivă directă asupra ultimelor luni ale regimului parlamentar românesc și asupra procesului care a dus la instaurarea dictaturii regale în 1938. Dincolo de dimensiunea memorialistică, volumul constituie o sursă relevantă pentru studiul culturii politice interbelice, al mecanismelor de erodare a democrației și al transformărilor elitei politice românești în anii premergători celui de-al Doilea Război Mondial.

Documenta Romaniae Historica, seria B, Ţara Românească. Vol. XXIX (1643-1644), ed. Violeta BARBU, Gheorghe LAZĂR, Florina Manuela CONSTANTIN, Oana POPESCU, Constanţa VINTILĂ-GHIȚULESCU, București, Editura Academiei Române, 2017, 1023 p.

Cristian VASILE (coordonator), „Ne trebuie oameni!” Elite intelectuale şi transformări istorice în România modernă şi contemporană, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2017, 442 pp, 978-606-537-385-3. 

Volumul se concentrează asupra intelectualilor supraviețuitori, aceia care s-au pus în serviciul mai multor regimuri politice succesive. Prin studii realizate de istorici, sociologi, specialiști în cercetări economice, teologi etc., lucrarea analizează rolul esențial al elitelor intelectuale, în special umaniste, în momentele de cotitură ale istoriei naționale. Cartea explorează modul în care aceste elite au influențat procesul de modernizare, precum și schimbările politice. Volumul a plasat într-un loc privilegiat biografia ca temă istoriografică; au fost schițate numeroase portrete, fiind readuse în atenție și opere ale respectivilor (prelați, arhimandriți, teologi, clerici, medici, chimiști, economiști, istorici, arheologi, sociologi, scriitori, critici, istorici literari, filosofi, eseiști, psihologi, intelectuali de partid, împuterniciți pentru culte, specialiști comuniști în problematica vieții religioase etc.).

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU (ed.), Women, Consumption and the Circulation of Ideas in South-Eastern Europe, 17th-19th Centuries, Leiden, Brill, 2017, 228 p., 978-90-04-35498-2. 

Women, fashion, consumption, luxury, and education are the main subjects of our researchers. The contributors of this volume accompanied women and objects in their travels across Modern Europe and offered thorough and diverse analyses connecting the circulation of people with the circulation of ideas. Making use of archive materials, visual sources and museum collections, the authors point out the richness of the region and the role of women in promoting new ideas of modernity. This will help the public to better know and understand the importance of women's sociability in building new nations and constructing new identities in South-Eastern Europe and beyond.

Nicoleta ROMAN (ed.), Orphans and Abandoned Children in European History. Sixteenth to Twentieth Centuries, Abingdon, Routledge, 2017, 302 p., ISBN: 9781138071094. 

In a world dominated by poverty, a central characteristic has been the plight of orphans and abandoned children. Over the centuries, State, Church and individuals have all attempted to tackle the issue, but can we trace any change over the course of time when it comes to the welfare system intended for these disadvantaged children and acts of philanthropy? What kind of social policies did States follow and what were the main differences between countries and regions? Drawing on historical evidence across several centuries and a range of European countries, the contributors to this volume provide a transnational overview.

Ovidiu CRISTEA, (ed.), Povestiri întretăiate. Istoria în cheie minoră, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2017, 344 p., ISBN: 978-606-537-365-5

Volumul colectiv s-a dorit a fi o „aventură”. Cuvântul „aventură” nu a fost întâmplător ales. Istoria este privită în România de astăzi ca o disciplină riguroasă și rigidă, contribuția științifică fiind considerată mai importantă decât stilul. Or, una dintre ideile de la care s-a pornit a fost că stilul nu este deloc lipsit de importanță. Fără a se abate de la canoanele meseriei de istoric, fiecare dintre studiile cuprinse în volum a încercat să spună cu har o poveste despre oameni și întâmplări din trecut. Această alegere explică și titlul: Povestiri întretăiate. Istoria în „cheie minoră”. Prima parte sugerează că personajul principal al cărții este povestirea. Asemenea personajelor din romanul lui Italo Calvino, Il castello dei destini incrociati, studiile reunite se întretaie urmându-și fiecare calea pe baza nu a cărților de tarot, ci a documentelor istorice. Însă, asemenea cărților de tarot, sursele utilizate de istorici sunt, de cele mai multe ori, echivoce permițând o pluralitate de abordări și de interpretări. Subtitlul este voit peiorativ și reflectă o opinie larg răspândită potrivit căreia cavalerii muzei Clio ar trebui să se ocupe doar de „marile probleme” ale istoriei omenirii. A polemiza cu o asemenea perspectivă ar fi inutil mai ales că, în ultimele decenii, microistoria și istoria culturală au arătat că, subiecte aparent minore, ne pot spune multe despre societățile trecute.

Mai importantă decât polemica ni s-a părut – tuturor celor care am ales să depănăm o poveste în acest volum – modul în care îți construiești un subiect și un discurs. Cele paisprezece studii reunite vorbesc, pe rând, despre frumusețe, culoare, încoronare și căsătorie, genealogii fantastice, reprezentări cartografice neobișnuite, sexualitate și putere, instrumentalizarea trecutului, delegitimare, absență și omniprezență, gesturi de sfidare, gesturi de prietenie, răufăcători, pirați pedepsiți, respectiv pirați scăpați nevătămați. Subiectele, abordările și stilul sunt diferite, dar relevanța este aceeași: indiferent de tema aleasă, povestea spusă a încercat să fie la fel de importantă ca istoria.

Ovidiu CRISTEA (co-autor), The Ottoman Threat and Crusading on the Eastern Border of Christendom during the 15th Century, Leiden, Brill, 2017, 337 p., ISBN 978-90-04-35380-0

Cruciada târzie a constituit unul dintre subiectele predilecte de studiu ale medievisticii românești. Pe urmele unor iluștri înaintași autorii s-au concentrat asupra felului în care războiul anti-otoman a fost perceput în Europa Central-Răsăriteană aspect dacă nu cu totul ignorat, atunci măcar insuficient cunoscut și dezbătut în istoriografia occidentală.  Concentrându-se în special pe perioada posterioară cuceririi Constantinopolului de către otomani, cartea analizează contrastul dintre idealurile „războiului sfânt” și pragmatismul politic al epocii. Amenințarea otomană și cruciadele sunt privite ca teme ale discursului politic  în secolul al XV-lea insistându-se pe relația complexă dintre cruciade, expansiunea otomană și interesele politice ale statelor creștine din regiune. Abordând relația dintre granițele creștinătății și cruciadele ca un fenomen complex, autorii introduc elemente noi în imaginea frontierei creștinătății latine din perspectiva relațiilor catolico-ortodoxe, a ideologiei frontierei și a retoricii cruciadelor în propaganda politică.