2024

Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române vă invită luni, 25 noiembrie 2024, orele 12.30, la conferinţa plenară Pretendenţa la tronul Ţării Româneşti (1418-1632), susţinută de dr. Marian Coman.

Succesiunea la tronul Ţării Româneşti medievale a fost, aproape întotdeauna, rezultatul unei confruntări militare sângeroase. De la moartea lui Mircea cel Bătrân (1418) până la urcarea pe tron a lui Matei Basarab (1632) au avut loc mai bine de 70 de lupte pentru tron. Instabilitatea cronică a puterii domneşti a fost adeseori explicată de istorici drept o consecinţă a absenţei reglementării juridice a succesiunii. Istoriografia a trasat, totodată, o linie clară de demarcaţie între domni, înţeleşi drept monarhi legitimi şi pretendenţi, văzuţi mai degrabă ca aventurieri.

Comunicarea noastră propune o nouă abordare, mutând accentul de pe distincţia domn/pretendent asupra fenomenului pretendenţei. Toţi cei care au revendicat, cu sau fără succes, tronul Ţării Româneşti au trebuit să-şi justifice, în faţa unor audienţe diverse, acţiunea. Cum au făcut-o şi, mai ales, de ce unii au avut succes, în timp ce alţii au eşuat?

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” vă invită la cea de-a XIII-a ediţie a Conferinţei Naţionale „Comunismul Românesc”, organizată în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii - CNSAS, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

caiet program.pdf

programme_20 novembre.pdf

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” vă invită, luni, 11 noiembrie a.c., orele 13.30, la lansarea volumului omagial În căutarea celuilalt. Diplomaţie, război, memorie. In Honorem Ileana Căzan. Prezintă Ovidiu Cristea, Mioara Anton şi Georgiana Ţăranu.

Program

MARŢI, 12 NOIEMBRIE 2024, de la ora 11.00 

Programul IV România şi Europa în secolul XX  / Institutul de Istorie N. Iorga, Academia Română

vă invită la comunicarea susţinută de dl

RADU TUDORANCEA

intitulată

Misiuni internaţionale de inspecţie în lagărele de prizonieri de război (români) ale Puterilor Centrale în timpul primei conflagraţii

Scurtă descriere: 

         Informaţiile provenind din rapoartele diferitelor misiuni internaţionale de inspecţie a lagărelor Puterilor Centrale au fost singurele disponibile în perioada războiului, pe lângă cele obţinute de la prizonierii de război evadaţi, cu privire la situaţia prizonierilor de război în timpul captivităţii. Deşi rapoartele elaborate în urma vizitelor în amintitele lagăre vizează mai ales condiţiile din lagărele de prizonieri ofiţeri, informaţiile din ele surprind, mai degrabă, o realitate înscenată, măsluită de către administraţia lagărelor, convinsă de importanţa diseminării unei imagini pozitive despre tratamentul prizonierilor de război aliaţi. Aşadar,  deşi sunt importante, acestea trebuie privite cu doza de reţinere cuvenită. 

 Noi abordări şi tendinţe în cercetările de istorie culturală a corpului din ultimele decenii

Daniel Gicu

Istoria corpului a fost una din direcţiile de cercetare ale istoriei culturale, încă de la apariţia acestui tip de demers istoriografic. Demersurile de istorie culturală analizează modul în care discursurile despre corpul uman, dar şi comportamentul acestuia, au fost influenţate de evoluţiile istorice din diferite perioade şi spaţii geografice. Aria de cercetare a istoriei culturale a corpului este aşadar caracterizată prin eterogenitate: de la sentimentul intim la manifestarea socială, de la sexualitate la gusturile alimentare, la tehnicile fizice sau la lupta împotriva bolii. În această prezentare ne propunem să facem o scurtă trecere în revistă a principalele tendinţe în cercetările de istorie culturală a corpului din ultimele decenii, atât în ceea ce priveşte noutatea subiectelor abordate, cât şi a metodelor folosite în analiză.

Program

Institutul de Istorie N. Iorga/Programul IV România şi Europa în secolul XX vă invită miercuri, 23 octombrie 2024, de la ora 11.00, la comunicarea susţinută de doamna Camelia ZAVARACHE, intitulată Coloniile şcolare în România interbelică: prevenţie şi asistenţă medicală

Rezumat

Coloniile şcolare au reprezentat forme ale politicilor de sănătate publică care i-au vizat pe copii şi tineri în România primei jumătăţi a secolului XX. Iniţiate înainte de primul război mondial, ele au cunoscut o extindere fără precedent în perioada interbelică. Patronate de Ministerul Instrucţiunii Publice, prin Casa Şcoalelor şi prin Direcţiunea Învăţământului Secundar, astfel de instituţii au avut rolul de a fortifica trupul elevilor din şcolile secundare, pe fondul unei stări de „debilitate” constatată de medici, cauzată fie de mediul social pauper din care proveneau, fie ca urmare a periodelor de convalescenţă prin care trecuseră.

Alături de Minister, Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a organizat anual colonii şcolare pentru copiii care sufereau de tuberculoză, în sanatoriul de la Techirghiol. Lupta împotriva tuberculozei a fost o direcţie prioritară a politicii de sănătate publică postbelică, promovată în Europa de International Health Board, al Fundaţiei Rockefeller, instituţie cu care Ministerul Sănătăţii din România s-a aflat în contact. Astfel, efortul autorităţilor de a gestiona criza sanitară din anii 1920 a condus la trasarea politicilor de prevenţie, medicina şcolară şi coloniile reprezentând expresia intervenţionismului medical în mediul şcolar.

 Zile şi nopţi în Bărăgan: cotidianul deportării

Claudia-Florentina Dobre

Luni, 30 septembrie a.c., de la 11.00, d-na Claudia-Florentina DOBRE va susţine în cadrul Programului IV România şi Europa în secolul XX  comunicarea intitulată Zile şi nopţi în Bărăgan: cotidianul deportării

 Dislocarea din 18-19 iunie 1951 a circa 44 000 de persoane din zona Banatului şi Olteniei de Vest   în regiunea Bărăganului a avut un rol profilactic, punitiv dar şi practic. Autorităţile comuniste au vrut să preîntâmpine revoltele ţăranilor care se opuneau colectivizării, să îi pedepsească pe cei care îi susţineau pe luptătorii din munţi şi să susţină cu forţă de muncă calificată dar prost plătită dezvoltarea agricolă a Bărăganului unde fuseseră create numeroase Gospodării Agricole de Stat (GAS) şi Gospodării Agricole Colective (GAC). Discordia dintre Stalin şi Tito şi poziţia pro-stalinistă a autorităţilor de la Bucureşti au reprezentat un alt motiv al deportării celor consideraţi „duşmani ai poporului”. Odată ajunşi în Bărăgan, au fost nevoiţi să îşi construiască de la zero case, şcoli, dispensare etc. şi să muncească zi de zi pentru a supravieţui. În câteva luni, noi 18 sate au apărut din ciulinii Bărăganului.

Viaţa de zi cu zi în aceste sate s-a dovedit dificilă, uneori periculoasă, lipsită de cele necesare traiului (cel puţin la început când până şi apa era greu de procurat). Cu toate acestea, cu dragoste de viaţă şi de semeni, prin solidaritate şi muncă îndârjită, deportaţii au reuşit să depăşească toate obstacolele şi să supravieţuiască. Şi, uneori, chiar să se bucure de viaţă. Timp de 5 ani, au privit Bărăganul ca pe propria lor casă. Cum au trăit în această casă şi care au fost principalele repere ale cotidianului lor va constitui subiectul comunicării.

Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" împreună cu proiectul de cercetare PCE PN-III-P4-PCE-2021-0376 GUTEPOL (dir. proiect Mária Pakucs) organizează în zilele de 19 şi 20 septembrie conferinţa internaţională dedicată bunei guvernări în oraşele din Europa răsăriteană, 1500-1900. Programul conferinţei se găseşte la adresa Conference in Bucharest – GUTEPOL. Invitatul pentru prelegerea magistrală este Prof. Ulrich Wien de la Universitatea Kaiserslauten-Landau RTPU, care ne va vorbi despre Reforma religioasă şi impactul ei în Estul Europei. Intrarea este liberă.

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Muzeul Naţional Peleş organizează vineri, 23 august 2024, orele 13.00, o masă rotundă consacrată împlinirii a 80 de ani de la răsturnarea regimului Antonescu.

Paradoxal, la 80 de ani de la lovitura de palat  şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste, în istoriografia românească actuală există un interes mai degrabă marginal pentru evenimentul care a scurtat războiul mondial, a schimbat destinul României şi în jurul căruia partidul comunist român şi-a construit o întreagă mitologie a legitimării. La 80 de ani distanţă, 23 august continuă să rămână, aşadar, o dată de referinţă atât pentru istoria mare a războiului mondial, cât mai ales pentru cea a României. În cadrul dezbaterii noastre, vom aduce în discuţie o serie de teme precum: necesitatea loviturii şi încheierea armistiţiului; activitatea opoziţiei; rolul militarilor şi a Palatului Regal; cooptarea membrilor partidului comunist în organizarea răsturnării regimului Antonescu; canalele de negociere pentru ieşirea din război; prezenţa Armatei Roşii în România şi debutul sovietizării; mitologia actului de la 23 august 1944 - eroi şi falşi eroi.

Chestionarul Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM) din mai 1948 – moment de bilanţ în domeniul muzeal din România

Rezumat

Prezentarea încearcă să scoată în evidenţă contrastul vădit în România primilor ani postbelici între normă şi practică în domeniul muzeal. Această problematică va fi urmărită în principal apelând la chestionarul completat cu informaţii importante, trimis în mai 1948 Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM) de către oficialităţile politico-muzeale de la Bucureşti. Comunicarea surprinde planurile autorităţilor vizând sectorul muzeal şi criteriile pe care le-au folosit pentru clasificarea muzeelor şi a colecţiilor de artă. În fine, prezentarea acordă o atenţie specială evoluţiei regimului de proprietate în cazul anumitor muzee şi colecţii în 1948 şi ulterior, într-o etapă istorică aflată sub impactul naţionalizărilor.

 Miercuri, 26 iunie 2024, are loc la Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” al Academiei Române o reuniune a grupului de lucru din cadrul reţelei academice internaţionale Women on the Move finanţată de COST (European Cooperation in Science and Technology) (CA19112). Formată din participanţi din 52 de ţări reţeaua internaţională şi-a început activitatea în anul 2020 şi are ca obiectiv principal reliefarea prezenţei şi participării femeilor la construcţia Europei prin studierea fenomenului migraţiei lor. Întrunirea de la Bucureşti este una internă şi are drept scop evaluarea rezultatelor obţinute până acum şi discutarea de către grupul de lucru a unor activităţi ulterioare închiderii acţiunii COST.

Miercuri, 26 iunie, orele 17.00, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română, împreună cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, organizează lansarea volumului În căutarea românului perfect, autor Marius Turda, profesor la Oxford Brookes University. Evenimentul va fi urmat şi de o dezbatere la care vor participa Ioan Aurel Pop, preşedinte al Academiei Române, Sorin Antohi, membru, Academia Europea, Daniel Şandru, preşedinte al ICCMER. Pentru toţi cei interesaţi, intrarea este liberă. Vă aşteptăm!

Programul II vă invită Marţi 28 mai 2024, ora 11:00, la Comunicarea intitulată; „Ţara Românească şi Dobrogea într-o relatare necunoscută de călătorie de la sfârşitul secolului XVIII”, susţinută de către domnul Alexandru Ciocîltan

„Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane” vă invită în ziua de luni, 27 mai 2024, orele 11.00, la comunicarea domnului profesor Dan Chiţă, intitulată Marx şi marginalismul – o istorie.

Scopul conferinţei este de a discuta conceptele de bază ale teoriei marxiste (forma-valoare, valoare de schimb, valoare de întrebuinţare etc.) în contextul teoriei marginaliste dezvoltate de la finalul secolului al XIX-lea până la forma sa canonică din manualele de economie standard (neoclasice sau ortodoxe în materie de teorie economică). Prezentarea va include o enumerare de critici aduse conceptelor de bază enumerate mai sus de către economiştii neoclasici, inclusiv stadiul actual al cercetării teoretice, şi apărarea lor din partea economiştilor marxişti. Prezentarea este realizată sub forma de slide-uri în Powerpoint şi va dura aproximativ 30 de minute.

Vineri, 24 mai 2024, ora 11:00, Comunicare „Descentralizarea” şi paradoxurile creşterii economice româneşti din perioada 1965-1970, susţinută de către domnul Cosmin Popa

„Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane” vă invită în ziua de luni, 27 mai 2024, orele 11.00, la comunicarea domnului profesor Dan Chiţă, intitulată Marx şi marginalismul – o istorie.

Institutul de Istorie „N. Iorga” vă invită luni, 15 aprilie a.c., orele 12.30, la audierea conferinţei plenare susţinută de dr. Michal Wasiucionek.

Relaţiile politice polono-moldoveneşti de-a lungul secolului al XVII-lea s-au definit printr-o oscilaţie constantă de la prietenie strânsă la ostilitate deschisă. Mai mulţi factori au alimentat această instabilitate, precum influenţa otomană asupra relaţiilor diplomatice sau pretenţiile istorice de suzeranitate asupra Moldovei, pe care Coroana poloneză le-a menţinut şi în secolul al XVII-lea. Tendinţa dominantă în istoriografie a fost de a interpreta conflictele ca o tensiune între mândria personală a trimişilor voievozilor, pe de o parte, şi statutul juridic al relaţiilor polono-moldoveneşti în perioada respectivă. La baza acestei perspective s-a aflat noţiunea de ceremonial bazată pe un fundament de proiect stabilit, împărtăşit atât de diplomaţii polono-lituanieni, cât şi de gazdele lor moldoveneşti. Explorând modurile în care diplomaţii şi-au format opinia despre cum ar trebui să arate o recepţie adecvată şi cum a fost negociată ulterior cu curtea moldovenească, prezentarea noastră avansează o încadrare alternativă a conflictelor ceremoniale de la Iaşi de-a lungul secolului al XVII-lea.

„Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane” vă invită în ziua de miercuri, 3 aprilie 2024, orele 11.00, la comunicarea domnului Gelu Sabău (Facultatea de Jurnalism, Universitatea Hyperion), intitulată Leninismul romantic şi sursele sale intelectuale.

Programul II „Europa Centrală, Ţările Române şi Marea Neagră” vă invită, marţi, 20 februarie a.c., orele 11.00, la comunicarea prezentată de dr. Dana CACIUR-ANDREESCU.

Institutul de Istorie „N. Iorga” vă invită, marţi, 20 februarie, la manifestarea ştiinţifică „Dezrobirea romilor şi semnificaţia sa pentru minoritatea romă şi societatea românească” organizată în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Romi. Evenimentul va avea loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.

Program

Programul IV „România şi Europa în secolul XX” organizează vineri, 26 ianuarie a.c., orele 11.00,  masa rotundă Reflectarea unirii Principatelor Române în istoriografia comunistă.

Evenimentul îşi propune să analizeze modul în care Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 a fost folosită de regimul comunist pentru a-şi construi propria-i legitimitate. Distanţarea de Moscova a însemnat şi revalorizarea momentelor fondatoare ale statului naţional, sărbătorirea cu mare fast a centenarului unirii în ianuarie 1959 fiind ilustrativă pentru renunţarea oficială la universalitatea modelului sovietic.

2023

Sesiunea anuală

Program sesiune

Institutul de Istorie „N. Iorga” în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti, organizează în zilele de 22 şi 23 noiembrie cea de-a XII-a ediţie a Conferinţei Naţionale „Comunismul Românesc” (CNCR). Lucrările se vor desfăşura în sala de conferinţe a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” şi în Sala de lectură a Bibliotecii Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti.

Program

Institutul de Istorie "N. Iorga", Programul IV "România şi Europa în secolul XX", organizează în parteneriat cu Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST) workshop-ul intitulat Secolul extremelor. Ideologii politice, experimente sociale. Dezbaterile se vor desfăşura, miercuri, 1 noiembrie, începînd cu orele 10.00, la sediul Institutului "N. Iorga", Bd. Aviatorilor, nr. 1.
Program

Profesorul Paul Michelson (Huntington University) este invitatul Institutului „N. Iorga” şi va prezenta marţi, 31 octombrie a.c., orele 11.00, conferinţa intitulată The Problem of the Renaissance: A Historical Proteus.

The problem of the Renaissance was and is the controversy over the nature, definition, and essence of whatever it was that came between the Medieval Era and the Enlightenment. It was elevated to the level of a historical ”problem” in the 19th century by Jules Michelet and especially by Jacob Burckhardt who articulated what came to be called the Burckhardt Thesis. This was the contention that the Renaissance heralded the advent of modern Western Civilization in a number of significant ways, an argument that became a historiographical truism. The paper traces and explains the rise of the Burckhardt Thesis; its subsequent refutation following World War I at the hands of the Medievalists; and then, owing to its astonishing shape-shifting nature, its revival in the latter part of the 20th century.

Programul I Surse, instrumente de lucru şi istorie socială vă invită, marţi, 24 octombrie, a.c., orele 11.00 la audierea conferinţei prezentată de dr. Oana Rizescu.

Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită, luni, 23 octombrie, a.c., orele 11.00 la audierea conferinţei prezentată de dr. Radu Tudorancea.

Programul III „Europa şi românii în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea” vă invită, luni, 9 octombrie ac., orele 11.00 la audierea conferinţei prezentată de dr. Bogdan Popa.

Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită, luni, 25 septembrie. ac., orele 11.00 la audierea conferinţei prezentată de dr. Cristian Vasile.

Programul III „Europa şi românii în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea” vă invită vineri, 15 septembrie, orele 11.00, la prezentarea conferinţei susţinută de dr. Raluca Tomi

Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, Programul IV „România şi Europa în secolul XX”, vă invită, marţi 25 iulie a.c., orele 11.00, la audierea comunicării prezentate de dr. Cosmin Popa intitulată „Planificarea şi piaţa în politica economică a regimului Ceauşescu. A doua jumătate a anilor '60 - începutul anilor '70”

Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, Programul IV „România şi Europa în secolul XX”, organizează marţi 30 mai a.c., orele 10.00-16.00 în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi New Europe College workshop-ul internaţional Umanitarism şi dezvoltare. Relaţiile României comuniste cu Sudul Global.

Evenimentul va avea loc la sediul Institutului „Nicolae Iorga”: Bd. Aviatorilor nr. 1, Bucureşti.

Program

Institutul de Istorie „N. Iorga” şi Centrul de Studii Turce găzduiesc, joi, 25 mai, orele 11, conferinţa Antakya - a city between Anatolia and Arab Lands - under Ottoman Rule dedicată istoriei şi civilizaţiei otomane şi turce a oraşului Antiohia/Antakya. Invitatul lunii mai este dr. Ali Çapar, lector la Universitatea Karatekin din Çankırı, Turcia. Prelegerea se va axa asupra aspectelor legate de istoria oraşului otoman, cât şi a oraşului turc contemporan, cu accent pe efectele dezastrelor naturale asupra siturilor istorice, precum şi asupra vieţii sociale, economice şi culturale a populaţiei afectate.

Evenimentul face parte din seria prelegerilor lunare intitulate „Intâlnirile Centrului de Studii Turce” coordonate de conf.univ.dr. Silvana Rachieru şi este dedicat memoriei victimelor din februarie.

CST desfăşoară de o campanie umanitară pentru sprijinirea reconstrucţiei atelierului din Antakya al artistului de arte tradiţionale Turgut Camlı.

Detalii:
https://m.facebook.com/story.php?story...

Institutul de Istorie „N. Iorga”, Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită marţi, 23 mai a.c., la audierea conferinţei prezentată de dr. Camelia Zavarache.

Institutul de Istorie „N. Iorga”, Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită luni, 15 mai a.c., orele 11.00, la conferinţa prezentată de Diana Georgescu, Assistant Professor in Transnational Southeast European Studies, School of Slavonic and East European Studies, University College London.

Institutul de Istorie „N. Iorga”, Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită joi, 4 mai a.c., la comunicarea prezentată de dr. Simion Gheorghiu.

Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită joi, 6 aprilie a.c., orele 11.00, la conferinţa susţinută de dr. Maria Bucur, John V Hill Chair in History, Professor in Gender Studies, Indiana University, Bloomington

Programul I „Surse, instrumente de lucru şi istorie socială” vă invită luni, 27 martie 2023, orele 11,00, la conferinţa susţinută de dr. Gheorghe Lazăr, cercetător ştiinţific în cadrul institutului nostru

Programul II „Europa Centrală şi spaţiul pontic” vă invită marţi, 14 martie, ora 11.00, la conferinţa susţinută de dr. Iulia Niţescu, cercetător la Institutul de Cercetare al Universităţii Bucureşti (ICUB).

Programul IV „România şi Europa în secolul XX” vă invită marţi, 21 martie, ora 11.00, la comunicarea susţinută de Gabriela Dristaru, cercetător în cadrul Institutului de Istorie „N. Iorga”.

2022

2021

2019